De obicei, cand ne gandim la bacterii, ne gandim la organisme care pot provoca boli, infectii, dureri de stomac si asa mai departe. Dar sistemul digestiv al omului este de fapt casa a zeci de trilioane de microorganisme.
Diferitele specii si tulpini diferite dintr-o specie de bacterii indeplinesc o multitudine de functii importante care afecteaza sanatatea generala a organismului. Toti, din momentul in care ne-am nascut, dezvoltam in guturile noastre un sortiment de bacterii care ajuta la digerarea alimentelor, transportul nutrientilor si “programeaza” sistemele noastre imunitare.
Desi populatiile de specii bacteriene variaza foarte mult intre diferite persoane, exista un numar mic de specii pe care le impartasim cu totii in comun.
Lucrul in mentinerea unui echilibru adecvat al florei intestinale bune este esential pentru bunastarea noastra. O flora intestinala anormala sau deteriorata poate fi sursa unei boli grave, incluzand tulburari autoimune si alergii alimentare periculoase.
Cele trei categorii de flora intestinala
Exista trei clasificari ale florei intestinale:
Flora esentiala sau benefica: numita si bacterii prietenoase sau probiotice. Intreaga suprafata a sistemului digestiv este acoperita si dominata de aceste bacterii benefice. Ele controleaza toate celelalte bacterii din sistemul digestiv.
Bacteriile prietenoase ofera o bariera naturala si ne protejeaza impotriva tuturor tipurilor de bacterii invadatoare, paraziti, ciuperci, virusi si toxine care se gasesc in alimentele si bauturile pe care le consumam in fiecare zi. Bacteriile benefice produc substante asemanatoare cu antibioticele, care pastreaza populatiile de ciuperci sub control, si lupta impotriva virusilor si a bacteriilor “rele”.
Flora oportunista : exista aproximativ 500 de specii din aceasta flora cunoscute stiintei. La o persoana sanatoasa, numarul acestora este limitat si sunt tinute sub control de catre bacteriile benefice.
Flora de tranzitie : Acestea sunt tipuri diferite de microbi pe care ii inghitim in fiecare zi in produsele alimentare si lichidele pe care le consumam. Atunci cand intestinul este bine protejat de bacteriile benefice, acest grup de flora trece prin tractul nostru digestiv fara a ne rani. Dar atunci cand populatia florei benefice este deteriorata si nu functioneaza corespunzator, flora tranzitionala poate provoca boli.
Flora benefica are multe functii importante
Bacteriile benefice stimuleaza cresterea adecvata a celulelor in sistemul digestiv. Ele ajuta la digestia si absorbtia alimentelor prin producerea de diferite enzime care descompun proteinele, carbohidratii, fibrele si grasimile. Bacteriile bune fac, de asemenea, substante care transporta vitamine, minerale si alti nutrienti din alimentele si suplimentele pe care le ingeram, prin peretele intestinal si in sange.
De asemenea, bacteriile benefice fabrica substante nutritive cu durata scurta de viata in organism, printre care: vitaminele K2, B1, B2, B3, B6 si B12, acidul folic, acidul pantotenic si niste aminoacizi. Fara o compozitie sanatoasa a florei, corpul va fi lipsit de nutrienti, care nu vor fi facuti sau absorbiti in mod corespunzator.
In plus, flora buna joaca un rol-cheie in mentinerea sistemului nostru imunitar sanatos, prin protejarea intestinului de speciile invadatoare si prin reprimarea cresterii microorganismelor daunatoare care se gasesc in mod normal in intestin, in numar mic.
Flora buna, de asemenea, antreneaza sistemul imunitar sa raspunda numai la organismele rele – anticorpii (celulele care ataca toxinele invadatoare) invata sa recunoasca bacteriile daunatoare, dar sa lase singure speciile utile; acest mecanism este dezvoltat la inceputul copilariei.
Bacteriile prietenoase pot influenta, de asemenea, “toleranta orala”, in care sistemul imunitar este mai putin sensibil la substante straine (inclusiv cele produse de bacteriile intestinale) dupa ce au fost ingerate. Aceasta toleranta poate diminua un raspuns imun exagerat, cum ar fi cele care apar cu alergii si boli autoimune.