Știu, probabil ai auzit de zeci de ori că ar trebui să mergi la mamografie. Poate ți-a zis ginecologul, poate o prietenă și-a adus aminte după ce ea a trecut prin asta, sau poate ai citit ceva online și te-ai gândit: da, ar trebui să fac și eu asta. Și totuși, ceva te oprește. Gândul că o să doară, teama de ce ar putea ieși, sau poate pur și simplu nu prea înțelegi la ce te ajută de fapt.
E normal să simți așa. Foarte multe femei trec prin exact aceleași gânduri. Hai să stăm puțin de vorbă despre ce e de fapt mamografia, de ce tot insistă medicii cu ea și ce te așteaptă concret dacă te hotărăști să faci pasul ăsta.
O investigație care chiar face diferența
Mamografia e, pe scurt, o radiografie a sânilor. Se folosesc raze X în doze mici pentru a obține niște imagini destul de detaliate ale țesutului mamar. Ce se caută acolo?
Modificări pe care nu le-ai putea simți singură la palpare. Tumori mici, calcificări, orice fel de anomalie care ar putea indica prezența unui cancer mamar la început. Și aici e toată treaba: un cancer depistat devreme e cu totul altceva decât unul descoperit când a apucat să crească.
Să fiu sinceră, procedura nu e tocmai o plăcere. Sânul e comprimat între două plăci ca să iasă imaginea cât mai clară, și compresia asta poate fi neplăcută, uneori chiar te doare un pic. Dar durează doar câteva secunde pentru fiecare expunere, deci în total stai acolo vreo câteva minute și gata. Nu e genul de experiență pe care abia aștepți s-o repeți, dar nici nu e atât de groaznic pe cât probabil îți imaginezi. Cele mai multe femei spun că e mai degrabă incomodă decât dureroasă propriu-zis.
De ce insistă atât medicii cu treaba asta
Cifrele spun povestea chiar dacă nu ne place mereu s-o auzim. Cancerul de sân e printre cele mai răspândite tipuri de cancer la femei, și în România și peste tot în lume. Partea bună? Prognosticul s-a îmbunătățit enorm în ultimele decenii. Și unul dintre motivele principale e fix depistarea din timp, prin mamografie.
Gândește-te că o tumoră de doar câțiva milimetri, pe care n-ai cum s-o simți când te verifici singură, poate fi văzută pe mamografie. Dacă e prinsă în stadiul ăsta, șansele de vindecare sunt uriașe, de multe ori peste 90%. Tratamentul e mai blând, te recuperezi mai repede, viața ta de zi cu zi nu e dată peste cap la fel de tare. Dar o tumoră care a crescut și s-a răspândit are nevoie de tratamente mult mai grele, cu efecte secundare pe măsură și, din păcate, cu rezultate mai incerte.
De la ce vârstă și cât de des ar trebui să mergi
Asta e o întrebare care stârnește discuții chiar și între medici. Recomandările diferă puțin de la o organizație la alta, dar cam toți sunt de acord că femeile ar trebui să înceapă controalele regulate undeva între 40 și 50 de ani, depinzând de situația fiecăreia.
Dacă în familia ta au existat cazuri de cancer mamar, dacă ai o mutație genetică de risc sau alți factori care te pun într-o categorie mai expusă, medicul tău probabil o să-ți zică să începi mai devreme și să faci controale mai dese. Vorba cheie aici e să discuți deschis cu ginecologul sau cu medicul de familie despre ce s-a mai întâmplat în familia ta. Nu există o rețetă care să meargă pentru toate femeile, fiecare avem propriile noastre circumstanțe.
Pentru femeile fără riscuri speciale, de regulă se recomandă câte o mamografie la doi ani după ce ai împlinit 50. Unii spun că ar fi bine chiar anual după 40. Cel mai bine e să stabilești cu medicul tău ce are sens pentru tine.
Ce fel de mamografii există
Nu toate mamografiile sunt identice, și e bine să știi ce variante ai la dispoziție. Mamografia clasică, cea convențională, produce imagini 2D. A fost metoda standard zeci de ani la rând și încă funcționează bine pentru screening.
Mai nou a apărut tomosinteza mamară, pe care o mai auzi numită și mamografie 3D. Tehnologia aceasta creează imagini în straturi, lăsând medicul să vadă țesutul mamar feliat, ca să zic așa. Ce câștigi din asta? Precizie mai bună, mai puține alarme false și o detecție mai bună mai ales când ai țesut mamar dens. Țesutul dens poate ascunde tumori pe mamografiile obișnuite, de aceea tot mai mulți medici preferă tomosinteza.
Dacă te întrebi unde poți găsi servicii bune de imagistică, merită să te interesezi de opțiunile din zona ta. De pildă, o mamografie Cluj clinica poate oferi aparatură modernă și oameni care știu ce fac, lucru care contează mai mult decât ai crede.
Cum decurge procedura propriu-zisă
Hai să scoatem un pic misterul din momentul efectiv al investigației. Când ajungi la cabinet, o să fii rugată să te dezbraci de la brâu în sus și să pui un halat. Tehnicianul, de obicei o femeie, o să te ghideze calm prin toți pașii. Fiecare sân e poziționat pe rând pe o placă, și vine altă placă de sus care îl comprimă.
Știu, compresia nu sună deloc atrăgător, dar e cheia pentru o imagine bună. Întinde țesutul uniform și permite o imagine clară cu o doză cât mai mică de radiație. O să ți se ceară să-ți ții respirația vreo câteva secunde cât face aparatul pozele. De obicei se fac câte două expuneri pentru fiecare sân, din unghiuri diferite.
Tot circul durează undeva între 10 și 20 de minute. Poate rămâi cu o ușoară sensibilitate după, dar trece repede. Am auzit că multe femei își programează mamografia fix după menstruație, când sânii sunt mai puțin sensibili. E un mic truc care poate face toată treaba mai suportabilă.
Ce se întâmplă cu rezultatele
După ce termini, imaginile ajung la un radiolog care le studiază cu atenție. Rezultatele se dau conform unui sistem care se cheamă BI-RADS, cu note de la 0 la 6. Dacă primești categoria 1 sau 2, înseamnă că totul arată bine sau că sunt niște modificări benigne, adică fără motiv de îngrijorare. Să nu intri în panică dacă primești categoria 0 sau 3, asta înseamnă doar că mai sunt necesare niște investigații ca să se clarifice ceva, nu că ai cancer.
Un lucru pe care vreau să-l subliniez: dacă ești chemată înapoi pentru investigații suplimentare, nu înseamnă automat ceva grav. Majoritatea femeilor care trec prin asta primesc până la urmă un diagnostic benign. Tocmai de asta merită să faci mamografia, pentru că în acele cazuri rare când chiar se găsește ceva, să intervii din timp schimbă totul.
Ce ar trebui să știi despre limite
Mamografia nu e perfectă, și nici o metodă de screening din lume nu e. Se întâmplă să apară rezultate fals pozitive, când imaginea arată ceva suspect care se dovedește apoi a fi de fapt nimic. Asta înseamnă stres, investigații în plus, poate și o biopsie care se dovedește inutilă. E frustrant, nu zic nu. Dar alternativa, să trecem cu vederea un cancer real, e mult mai rea.
Există și situația inversă, rezultate fals negative, când un cancer scapă nedetectat. Asta se întâmplă mai des la femeile cu țesut mamar foarte dens. Apropo, densitatea mamară ține de genetică și n-are nicio legătură cu mărimea sânilor. O femeie cu sâni mici poate avea țesut dens, iar una cu sâni mari poate avea țesut mai gras, care se vede mai ușor la mamografie.
Și da, mamografia folosește radiații. Doza e mică, cam cât radiația naturală din mediu pe care o primești în câteva săptămâni, dar tot e un factor de care să ții cont. Pentru majoritatea femeilor de peste o anumită vârstă, beneficiile depistării precoce depășesc cu mult riscul ăsta mic.
Pentru femeile tinere, sub 30 sau 35 de ani, ecografia mamară e de obicei prima opțiune când există vreo indicație clinică. La vârstele astea țesutul mamar tinde să fie mai dens, și ecografia dă informații utile fără să te expună la radiații.
Cum stăm cu lucrurile în România
La noi, conștientizarea importanței screeningului mamar a crescut în ultimii ani, dar încă mai avem de recuperat. Multe femei amână sau evită de tot investigația. Unele n-au suficiente informații, altele se tem, altele n-au bani. Există programe de screening gratuit, dar accesul variază mult în funcție de unde locuiești. În orașele mari găsești mai multe opțiuni, pe când la sate situația rămâne complicată.
E păcat, pentru că avem la îndemână ceva care chiar poate salva vieți. Nu dramatizez, e pur și simplu ce arată statisticile. Femeile care fac mamografie regulat au șanse mult mai mari să prindă din timp orice problemă. Și depistat din timp înseamnă, de multe ori, vindecat complet.
Un lucru pe care multe femei nu-l știu: mamografia de screening, cea pe care o faci preventiv când n-ai niciun simptom, are alt rol decât mamografia diagnostică. Pe asta din urmă o faci când deja simți ceva, un nodul, o secreție ciudată, o schimbare în piele. Amândouă contează, dar ideea din spatele screeningului e tocmai să găsești problema înainte s-o simți.
Înțeleg de ce eziti. Înțeleg frica, înțeleg că e mai simplu să amâni și să speri că oricum n-ai nimic. Dar dacă e să iei un singur lucru din tot ce-ai citit aici, ar fi ăsta: mamografia nu e despre a căuta necazuri. E despre a-ți da cele mai bune șanse să rămâi sănătoasă. E un gest concret pe care ți-l faci ție.
Femeile din viața ta, mama ta, sora ta, fiica ta, prietenele tale, toate au de câștigat când tu îți asumi responsabilitatea pentru propria sănătate. Nu lăsa frica sau câteva minute de disconfort să te oprească de la ceva care contează atât de mult. Sună la medic, programează-te și fă primul pas. Corpul tău merită atenția asta.